Quelltext der Seite DigI-VET - Romanian sMOOC

<big>'''<big>Bine ati venit la DigI-VET MOOC! (in limba Romana))</big>'''</big>

<big>'''<big> DiGI-VET “Stimularea Digitizarii si Industriei 4.0 in formarea si educatia profesionala”
</big>'''</big>


[[Datei:Diginvet-jpg groß.jpg|center|DigI-VET Projekt Logo]]

În acest sMOOC vă informăm despre proiectul de digitizare / digitalizare DigI-VET și rezultatele acestuia, precum și despre digitalizarea în formarea profesională.
Proiectul nostru include o abordare curriculară, module de învățare și resurse de învățare / materiale didactice, vitrine de bune practici și cartea DigI-VET.
Acest sMOOC privind proiectul și digitizarea face, de asemenea, parte din proiectul DigI-VET. Puteți utiliza gratuit acest sMOOC, fără nicio taxă sau cost.
Este o resursă educațională deschisă (OER).

Acest MOOC a fost dezvoltat și implementat ca parte a proiectului DigI-VET.
DigI-VET este un acronim pentru acest proiect și acronim pentru “Stimularea Digitizarii si Industriei 4.0 in formarea si educatia profesionala”.
DigI-VET este un proiect internațional în cadrul programului UE de educație și sprijin ERASMUS +.


[[Datei:UPB-Germany wp logo large - jpg.jpg|miniatur|center|UPB Chair Logo]]

[[Datei:IngeniousKnowledge Logo jpg.jpg|miniatur|center|IngeniousKnowledge Logo]]

[[Datei:Logo sigla AOA rgb site.jpg|miniatur|center|AOA Logo]]

[[Datei:Logo Emphasys.jpg|miniatur|center|Emphasys Logo]]

[[Datei:ARVET logo jpg.jpg|miniatur|center|ARVET Logo]]

[[Datei:Erasmus+logo mic.jpg|miniatur|center|ERASMUS+ Logo]]

[[Datei:Logo EU mit Info DigI-VET.jpg|miniatur|center|ERASMUS+ Logo Info]]

<br />
__TOC__ 
<br>

== Informatii despre sMOOC ul proiectului DigI-VET ==

Aici veti gasi informatii despre principalele grupuri tinta, despre scopurile MOOC, despre rezultate, precum și ideea și structura DigI-VET sMOOC.


=== Principalele grupuri tinta ===

Principalele grupuri tinta ale sMOOC sunt:

* Profesori implicate in VET
* Formatori profesioniști și dezvoltatori de resurse umane (HR) din companii
* Formator profesionisti în administrarea educației
* Organizații și instituții de formare profesională
* Utilizatori DigI-VET
* as well as people are dying and there are issues of digitization in VET

=== Obiectivele sMOOC-urilor DigI-VET ===
Scopurile și obiectivele acestui sMOOC sunt...

* sa ofere formatorilor vocaționali o perspectivă asupra provocărilor digitalizării.
* sa ofere o imagine de ansamblu asupra digitizării profilului de competență.
* să prezinte modulele abordării curriculare a DigI-VET.
* să ofere exemple de digitalizare.
* sa ofere sugestii si sfaturi educative și didactice.
* să inițieze discuții cu privire la ideile și subiectele proiectului.
* sa creasca gradul de conștientizare a provocărilor digitalizării în VET.
* sa faca o introducere in proiectul DigI-VET.

=== Rezultate ===

Utilizatorii / cursanții din acest sMOOC
* Obțin cunoștințe despre provocările și oportunitățile digitizării în contextul VET.
* Rezolva sarcini pentru a-si aprofunde cunoștințele și a dobandi cunoștințe în domeniul digitizării.
* Se concentreaza pe abordările educaționale europene in domeniul digitizării.
* Regândesc metodele de formare în digitalizare și Industria 4.0.
* Aduna cunoștințe despre proiectul ERASMUS + DigI-VET.

=== Structura sMOOC  DigI-VET ===

Acest sMOOC usureaza găsirea de informații despre digitizare și industria 4.0 și cu ajutorul lor să aveti baza de cunostinte pentru utilizarea lui în mod adecvat.
Ajută la crearea unei formări profesionale inovatoare și la adoptarea unei abordări europene.
Voi, educatorii vocaționali, profesorii și formatorii, ar trebui să vă faceți o idee despre oportunitățile și provocările asociate digitizării și industriei 4.0 și cât de utile sunt aceste aspecte.
De aceea, am decis să oferim informații și activități de învățare despre:
> ideea DigI-VET
> perspectivă asupra diferenței dintre digitizare și digitalizare
> informații despre posibile profiluri de competență
> prezentarea importanței secvențelor pre- și post-procesare
> linkul către site-ul nostru web al proiectului DigI-VET.

Deci, să începem!


== Introducere ==

Când vorbim despre digitizare, ne concentrăm pe un subiect actual care face obiectul unei discuții ample.
La originile sale, interpretarea germană a digitalizării reflectă mai degrabă ceea ce se discută ca digitizare în limba engleză, deoarece odată cu digitizarea ne referim adesea la o transformare a informațiilor, datelor și valorilor analogice într-o formă digitală sau într-un format digital. Din când în când, luăm în considerare administrarea, procesarea și stocarea unor astfel de formate digitale și discutăm despre sistemele IT necesare sau despre echipamentul tehnic necesar în școli sau în contextul educatiei profesionale. Dar asta nu este totul pentru azi. Digitizarea are multe alte conotații și efecte, deoarece duce la schimbări legate de proces, care astăzi sunt adesea tematizate la rubrica Industrie 4.0. Aici, VET nu se referă doar la necesitatea raportării tehnice, ci mai important și, pe termen lung mai important, pentru oportunități și provocări în domeniile mass-media, didactică și educație.

== Proiectul DigI-VET ==

Proiectul Erasmus + DigI-VET - „Încurajarea/stimularea digitizării și a industriei 4.0 în educația și formarea profesională” se concentrează pe modalități noi și inovatoare de învățare și predare în era digitizării și a industriei 4.0. Consorțiul partener creează conștientizarea necesității de a lua în calcul digitalizarea și industria 4.0 în contextul educației și formării profesionale (VET) și de a le promova activ.
De aceea, consorțiul proiectului DigI-VET promovează și concentrează următoarele cincisprezece rezultate principale:
(1) Curricula DigI-VET 

(2) resursele de învățare și predare DigI-VET

(3) Observatorul online DigI-VET cu informații și videoclipuri despre cele mai bune practici

(4) Cartea DigI-VET privind digitizarea și industria 4.0 în EFP (educatia/invatamantul de formare profesionala, vocational) european

(5) DigI-VET sMOOC

(6) raportul de cercetare DigI-VET

(7) materialele de diseminare DigI-VET (afișe, pliante, broșuri, carduri, pixuri, pliante)

(8) site-ul web DigI-VET cu Blog

(9) Lista de verificare DigI-VET pentru educatorii și profesorii VET

(10) videoclipurile DigI-VET (integrate pe site și observatorul online)

(11) strategia DigI-VET OER

(12) conceptul de digitizare DigI-VET pentru VET

(13) publicațiile, buletinul informativ și articolele de presă DigI-VET

(14) Conceptul DigI-VET sMOOC

(15) raportul de evaluare DigI-VET

Cartea DigI-VET oferă cititorilor o perspectivă largă și studiază rezultatele digitizării în contextul educației profesionale. Rezultatele proiectului, precum și materialele de învățare și predare și instruirile fac parte din munca de proiect și oferă instrucțiuni și asistență pentru folosirea și implementarea lor în învățare și predare. Cititorii ajung să cunoască evoluțiile și provocările de pe piata muncii actuală și viitoare și să anticipeze modul în care digitizarea le va influența și ce semnificație va avea acest lucru pentru formarea profesională și pentru profesorii și furnizorii din domeniul formării profesionale. În plus, cartea DigI-VET oferă liste de verificare și informații despre cum sa fie folosita digitizarea, precum și materiale de învățare și predare dezvoltate pentru profesorii și formatorii în formarea profesională vocationala.
Scopul este de a dezvolta și evalua un profil de competență digitală pentru formarea profesională (Profiluri de competență digitale pentru VET). Pentru a transmite impresii directe ale digitizării și industriei 4.0, proiectul oferă o „platformă online / Observator online, în care sunt prezentate “exemple de bune practici” și „Vitrine”, care oferă informații despre companii și firme in care sunt utilizate în prezent și modul în care acestea se ocupă de digitizare și așteptările lor viitoare in domeniu. Această platformă oferă de asemenea, materiale didactice și de învățare, precum și exemple cu texte, audio, videoclipuri și fotografii. În acest fel, studiile de caz din industria 4.0 pot fi încorporate mai ușor în mediul de învățare „la clasă”.

Abordările actuale din industria 4.0 se concentrează în primul rând pe o simbioză între producție și noile tehnologii IT pentru a îmbunătăți procesele industriale și a colecta date adecvate.
În acest sens, digitizarea este o cheie pentru a trata acestor abordări. In orice caz, aceasta nu înseamnă doar schimbări în industrie și producție, ci și oportunități și provocări în domeniul educației și formării profesionale. Digitizarea și industria 4.0 sunt adesea înțelese ca a patra revoluție industrială. O astfel de abordare se concentrează pe digitizarea produsului în sensul digitizării de la un capăt la celalalt. Aceasta include, de asemenea, extinderea și reproiectarea produselor existente, dar și cerințe cu privire la noile abilități necesare. Pentru profesorii implicate in formarea profesională, este o provocare majoră să găsească și să compileze informații despre un mediu în schimbare rapidă, în ceea ce privește mediul de lucru și de viață, și să identifice modalități adecvate de a transmite aceste noi cunoștințe și informații elevilor lor.
Prin urmare, proiectul DigI-VET se concentrează și pe proiectarea unui „studiu de acceptare” în țările partenere pentru a obține o perspectivă europeană asupra acceptării, experiențelor, problemelor și oportunităților în domeniile digitizării și Industriei 4.0.

Grupul tinta este reprezentat de '' profesori, cursanti formatori vocationali”.

Sondajul examinează modul în care aceste grupuri țintă de formare profesională văd digitizarea și industria 4.0 și modul în care încorporează acest lucru în lecțiile lor. Sondajul analizează, de asemenea, provocările industriei 4.0 în formarea profesională și în mediile de formare profesională. Se colectează informații cu privire la măsura în care dezvoltarea unei economii digitale influențează învățarea și predarea. Ca parte a cercetărilor suplimentare de birou, partenerii colectează, de asemenea, informații despre învățarea mobilă în contextele lor naționale și UE.
Proiectul DigI-VET este conceput similar cu un fost proiect de parteneriat sub Leonardo II și include doar două rezultate intelectuale axate pe cercetarea cantitativă și calitativă pe această temă și proiectarea cărții DigI-VET. Cea mai mare parte a muncii privind potrivirea abordărilor cu datele, a fost realizată cu prilejul celor trei întâlniri ale partenerilor din proiect. Rezultatele sondajelor vor fi prezentate în carte alaturi si apoi, alaturi de cele mai bune practici și „DigI-VET sMOOC” la evenimentele multiplicatoare.

DigI-VET oferă noua lume inovatoare a pietei muncii și IT-ului, în contextele educaționale VET, iar programa îi ajută pe profesori să integreze aceste noi provocări în predarea lor zilnică
Toate informațiile importante despre proiectul DigI-VET sunt disponibile pe site-ul web al proiectului la următorul link:
''' http://digivet.eduproject.eu/'''

== Prezentarea provocărilor și oportunităților digitizării și ale industriei 4.0==

Multe aspecte și procese se schimbă în viața socială și în economie în vremuri de transformare. Mar Negreiro și Tambiama Madiega de la Serviciul de cercetare al Parlamentului European - EPRS descriu acest lucru cu următoarele cuvinte:
'' „O revoluție digitală transformă lumea așa cum o cunoaștem cu o viteză fără precedent. Tehnologiile digitale au schimbat modul în care funcționează afacerile, modul în care oamenii se conectează și schimbă informații și modul în care ei interacționează cu sectoarele public și privat. Întreprinderile și cetățenii europeni au nevoie, deopotrivă, de un cadru politic adecvat și de competențe și infrastructuri adecvate pentru a capta valoarea enormă creată de economia digitală și pentru a avea succes în transformarea digitală. ” (Negreiro / Madiega 2019, p.1). ''

În strategia digitală a UE, Comisia Europeană afirmă că „suntem la o răscruce de drumuri în dezvoltarea Uniunii Europene. Provocările pe termen mediu cu care se confruntă Europa includ globalizarea, schimbările climatice, demografia și digitalizarea. ” (Comisia Europeană 2018).
În prezent, există discuții uriașe cu privire la impactul digitizării în companii și in sectorul IT. Cu toate acestea, nu există schimbări uriașe în societate și economie, și nici în sectorul educațional. „Digitizarea nu mai este doar un subiect pentru industrie, ci și pentru școli și învățământ superior și are o legătură puternică cu viața de zi cu zi.” (c.f. Beutner 2019, p. 7)

Următoarea parte se refera la provocările și barierele digitizării și ale industriei 4.0 din două perspective diferite:

''' Oportunitati ale Industriei 4.0 in Afaceri'''  

'''Sectorul educational National si International'''


=== Oportunitati Economice ===

Industria 4.0 poseda o serie de oportunități și provocări în companii și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Acest capitol se va concentra pe definirea oportunităților industriei 4.0 în afacerile care apar în domeniile economic, politic, social, organizațional și de mediu:

''' Provocări și oportunități economices'''

În timp ce unele companii se arata dornice să transforme procedurile tradiționale de funcționare în unele digitalizate, cele care nu sunt dispuse să se adapteze la modificările pe care le presupune Industria 4.0, rămân în urmă. Schimbările care trebuie făcute pentru integrarea noilor tehnologii, cum ar fi robotica și inteligența artificială, necesită investiții masive și capital (Teachutzpah 2020).
Astfel de investiții elimină oportunitățile IMM-urilor de a-și transforma procedurile sistemelor actuale, eliminând șansele lor de a obține un avantaj competitiv și de a-și menține locul pe arena globală digitalizată. Cercetarea „Meta-Research” facuta de Consiliului de Cercetare în Stiințe Umane (HSRC) (2018) a concluzionat că 63% dintre experții în afaceri au declarat că viitorul lor de afaceri depinde de transformarea Industriei 4.0. Acest lucru, la rândul său, pune in fata întreprinderilor nevoia de a stabili standarde care să permită trecerea lor către digitalizare prin exploatarea unor cantități mari de date, așa cum o cere industria 4.0.
Prin urmare, un factor de risc pentru companii este lipsa de capital, în special pentru IMM-uri, în principal pentru că aceste întreprinderi nu pot intelege modul în care le va afecta lanțurile valorice, iar sistemele modernizate sunt scumpe (Parlamentul European, 2015). În acest sens, guvernele trebuie să promoveze măsuri politice care ar putea facilita o mai bună integrare a IMM-urilor în transmisia digitalizată, iar companiilor sa isi sporeasca cooperarea cu alte întreprinderi, pentru a construi o rețea de valoare, capabila să poată produce produse într-un mod flexibil.

''' Provocări și oportunități politice '''

O provocare semnificativă pe care industria 4.0 trebuie să o abordeze este proprietatea și securitatea datelor. În contextul industriei 4.0, sunt colectate și partajate cantități mari de date. Întreprinderile sunt obligate să păstreze confidențialitatea datelor și să evite partajarea datelor cu alte întreprinderi. Securitatea cibernetică, proprietatea intelectuală și confidențialitatea datelor sunt printre provocările observate ca o consecință a gestionării unui volum imens de date. Întreprinderile trebuie să utilizeze sisteme cu învățarea automată și Inteligenta Artificiala pentru a analiza corect datele. Cu toate acestea, pentru a aborda această provocare, normele guvernamentale și europene privind confidențialitatea, stocarea datelor și drepturile de autor care asigură protecția datelor, sunt o condiție preliminară care asigură dezvoltarea cu succes a industriei 4.0 în întreprinderi (Parlamentul European 2015).
Mai mult, utilizarea avansată a tehnologiei conduce la dezvoltarea problemelor juridice în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea angajaților. Această ipoteză este influențată de utilizarea unui sistem autonom digitalizat care leagă diferite rețele de valori pentru a produce un produs specific. După cum s-a menționat anterior, Industria 4.0 oferă posibilitatea de a crea produse individualizate, cu toate acestea, drepturile de proprietate intelectuală (IP) ale proiectării produsului trebuie să fie securizate. În acest sens, Consiliul francez de analiză economică a propus asigurarea unui echilibru între stimularea inovației prin protejarea IP și schimbul de cunoștințe.

''' Provocări și oportunități sociale '''

Una dintre cele mai mari provocări ale digitizării și Industriei 4.0 pentru domeniul social și cultural sunt întrebările privind „Protecția vieții private”.
Un studiu prezentat în cadrul celei de-a 21-a Conferințe internaționale despre tehnologii avansate de comunicare (ICACT) din 2019 a remarcat faptul că facilitatorii industriei 4.0 enumera IA și robotică, realitatea augmentată (AR), IoT (internetul lucrurilor), sistemul cibernetic-fizic (CPS), Cloud și Big Data și Tehnologie Blockchain, ca avand un impact semnificativ asupra preocupărilor lor in ceea ce priveste confidențialitatea datelor. De exemplu, IA și Robotica permit procesarea imaginilor în timp real, dezvăluind identitatea umană și permitand scurgerea de informații personale. În plus, AR impune riscul partajării datelor cu caracter personal prin utilizarea cookie-urilor sau a balizelor pentru a colecta informații. De asemenea, CPS poate afecta intimitatea dezvaluind informații confidentiale, urmare a interferenței cu proprietățile fizice ale sistemului și atacurilor cibernetice. Industria 4.0 ridica si provocări etice, care trebuie abordate în mod specific prin măsuri politice, reglementări și conștientizare, deoarece reprezintă o barieră în calea multor oportunități pe care Industria 4.0 le oferă și asupra evoluției sale.
Se poate observa că industria 4.0 se confruntă cu provocări etice deosebite, care trebuie abordate în mod specific prin măsuri politice, reglementări și măsuri de sensibilizare, deoarece reprezintă un obstacol în calea multor posibilități și oportunități.

''' Provocări organizaționale '''

În ceea ce privește problemele legate de confidențialitate, companiile ar putea fi expuse la atacuri rău intenționate care duc la probleme financiare grave pe lângă pierderi incomensurabile, cum ar fi coruperea datelor, blocări ale sistemului, încălcări ale confidențialității, prestigiu, clienți, fiabilitate și pierderi de piață (Evrural 2018). Companiile trebuie să depășească provocările ridicate de atacurile cibernetice, care sunt de asteptat ca urmare a extinderii conexiunilor de rețea. Atacurile cibernetice din companii au crescut deja în ultimele decenii. Situația specifică impune întreprinderilor să își consolideze capacitățile de securitate cibernetică și să dezvolte noi strategii cu investiții tehnologice în securitatea IT, pentru a reduce riscul de atac cibernetic.
Mai mult, o altă provocare pe care ar putea să o întâmpine afacerea ca rezultat al industriei 4.0 este lipsa de angajați IT cu înaltă calificare. Se așteaptă să crească cererea de analiști de date mari, precum și specializarea rolurilor de analist. Este de asteptat de asemenea sa creasca necesarul de profesioniști, care sa poata oferi protecție și asistență pentru activitățile online, astfel incat sa acopere riscul de frauda și furtul de identitate prin intermediul rețelelor sociale.(Dimitrie Canterim Christian University 2016). Întreprinderile trebuie, in acelasi timp, să mențină integritatea proceselor de producție. Referitor la protecția datelor, integritatea datelor determină, de asemenea, coerența dintre cerințele clienților și fabricarea unui produs pe baza acestor nevoi. În esență, datele includ informații relevante despre produs și fie produsele, fie informațiile individuale nu pot fi utilizate fără gestionarea corectă a datelor (Friedhelm LOH Group 2014). Prin urmare, atunci când securitatea și integritatea datelor sunt amenințate, integritatea în procesele de producție este înrăutățită.

=== Peisajul/mediul de învățare național și internațional ===

Digitalizarea schimbă mediul de învățare și predare - nu există nicio îndoială! Dar care sunt provocările și barierele specifice care pot împiedica integrarea noilor procese și strategii de învățare și predare?
Dezvoltarea (pe mai departe) a abilităților digitale, atât pentru profesori cât și pentru elevi, este de necontestat. Disponibilitatea de a învăța pe cont propriu, care necesită gestionarea individuală a timpului, auto-motivație și abilitatea de a trata noi subiecte și probleme în mod independent, poate fi o provocare pentru mulți cursanți. Depășirea acestor provocări poate împiedica utilizarea pozitivă a eLearning-ului, iar abilitățile insuficiente ale cadrelor didactice și gestionarea necorespunzătoare a noilor forme virtuale de învățare, pot exacerba aceste efecte negative.
În concluzie, obstacolele și barierele principale sunt:

> Implementarea și integrarea noilor procese digitale de învățare și predare,

> extinderea profilului de competență al profesorilor și elevilor,

> adaptarea planurilor cadru curriculare și didactice pentru mediul de învățare și predare

> asigurarea cerințelor tehnice (de ex: acces la dispozitive tehnice și acces nerestricționat la internet).

Se poate observa că, pe lângă provocările tehnice ale accesului la Internet și la dispozitivele tehnice finale, predomină și provocările individuale și provocările didactice. Din acest motiv, proiectul DigI-VET și-a stabilit sarcina de a furniza materiale adecvate de învățare și predare pentru profesori și cursanți pe tema digitalizării si Industriei 4.0, și sa fie o resursă educațională deschisă pentru cei interesați.

<br />
__TOC__ 
<br>

== Curricula-ul și profilurile DigI-VET ==

=== Matricea rezultatelor învățării DigI-VET și curricula DigI-VET - Integrarea în structurile cursului ===

Proiectul Erasmus + DigI-VET a dezvoltat două Matrici ale rezultatelor invatarii DigI_VET (Learning Outcome Matrix - pe scurt „LOM“) și curricula invatarii, care sunt integrate în structura cursului DigI-VET.
În acest moment ar trebui ilustrat modul în care rezultatele se potrivesc cu metodele și evaluările de predare și învățare în abordarea DigI-VET
Următoarele obiective și obiective generale se concentrează pe LOM:
Această matrice a rezultatelor învățării este concepută pentru a informa despre dezvoltarea structurii curriculare necesara integrarii digitizarii și industriiei 4.0 în cursurile VET. Concentrarea pe abordarea rezultatelor învățării, facilitează adaptarea resurselor de pedagogice de invatare. Aceasta oferă posibilitatea de a se potrivi valorilor culturale și societale specific, și se asigură că problemele locale și subiectele necesare sunt abordate în cadrul abordării DigI-VET (DigI-VET 2020).

Subiectele abordate în măsurile Digi-VET pentru persoanele care sunt
'' 'profesori și formatori' 'sau / și' 'cursanți' '' în domeniul VET reprezinta:

'' 'Partea generală a măsurilor DigI-VET:' ''
1. O scurtă prezentare generală a obiectivelor și scopurilor propuse spre realizare in proiect 

2. Introducere în programa/curricula DigI-VET

3. Grupul țintă -

'' 'Caracteristicile grupului țintă DigI-VET, nevoile și așteptările acestora' ''
4.	Introducere în platforma de e-learning. 

'' 'Partea legată de subiect a măsurilor DigI-VET: '''

5. Definirea termenilor

6. Descrierea istoriei referitoare la digitizare si industriei 4.0

7. Nevoia de digitizare pe piata muncii de astazi

8. Starea actuală și evoluțiile viitoare

9. Exemple de abordare a Industrie 4.0 Abordări folosind Observatorul online

10. Cele mai bune practici de integrare a digitalizării în scenarii VET și cursuri VET (DigI-VET 2021, tipărit). 


=== Aspecte și provocări pentru grupul țintă de profesori, formatori, precum și cursanți, elevi și studenți în domeniul formării profesionale ===

Abordările pedagogice și ideea de a fi „facilitatori ai învățării” sunt importante pentru profesorii și formatorii din VET, la fel cum sunt importante și diferitele stiluri de învățare, calitatea curriculei și sprijinul acordat de acestia. Mai ales în ceea ce privește utilizarea platformei de e-learning și a resurselor.
O provocare specială în ceea ce privește curricula DigI-VET ar putea fi lipsa de timp. Prin urmare, cea mai mare provocare va fi legarea cadrului de timp și a efortului necesar.
În plus, principalele provocări sunt autenticitatea, motivația cursanților, perseverența și răbdarea în procesele de îndrumare și mentorat, precum și o tehnologie stabilă.
Este important ca măsurile să fie puse în aplicare cu precizie, repede/in scurt timp, de o maniera relevanta și într-un mod flexibil, printr-un schimb personal direct. Beneficiile participării trebuie evidențiate, iar oportunitățile pentru întrebări și crearea de rețele trebuie crescute. Este necesar să se asigure intervale de timp adecvate pentru nevoile participanților.

Pe baza rezultatelor cercetării facute de partenerii DigI-VET, ar putea fi derivate următoarele două LOM-uri:

> '' 'Matricea rezultatelor învățării (LOM) pentru grupul țintă de profesori și formatori din domeniul educației profesionale (DIGI-VET LOM1)' ''

> '' 'Matricea rezultatelor învățării (LOM) pentru cursanții din domeniul educației profesionale (DIGI-VET LOM2)' ''
Matricile de învățare și explicațiile sunt disponibile pentru descărcare pe site-ul web al proiectului DigI-VET:
'''http://digivet.eduproject.eu/?page_id=44&lang=de '''

În plus, cartea DigI-VET oferă o introducere în capitolul 11 „Matricea rezultatelor învățării și curricula DigI-VET - integrarea în structura cursului DigI-VET” pentru informații suplimentare despre implementarea LOM. Versiunea digitală ca descărcare este de asemenea disponibilă pentru dvs. ca OER pe site-ul web al proiectului DigI-VET urmand link-ul:
Link: ''' http://digivet.eduproject.eu/?page_id=44&lang=de'''


== Prezentare generală a profilului competenței de digitizare ==

În vremurile globalizării, totul se schimbă. Există schimbări uriașe în economie, dar și în sectorul educațional. Un motiv pentru aceasta este digitalizarea și procesele de transformare digitală. În special în domeniul educației, au apărut noi provocări ca urmare a proceselor de digitizare (cf. Beutner 2019; cf. KMK 2016). Cuvinte cheie precum digitalizarea și industria 4.0 sunt mai prezente ca niciodată (cf. Sloane Sloane / Emmler / Gössling / Hagemeier / Hegemann / Janssen 2018).
„Digitizarea este procesul de conversie a semnalelor analogice sau a informațiilor de orice formă într-un format digital care poate fi înțeles de sistemele informatice sau de dispozitivele electronice. Termenul este folosit la convertirea informațiilor, cum ar fi textul, imaginile sau vocile și sunetele, în cod binar. Informațiile digitizate sunt mai ușor de stocat, accesat și transmis, iar digitizarea este astfel utilizată de un număr de dispozitive electronice de consum ”(Techopedia 2020).

Aceste schimbări enorme necesită sarcini și cerințe noi pentru cursanți și profesori. Acest lucru necesită și noi competențe. Un domeniu de competență se referă la învățarea și predarea cu noi medii și poate fi clasificat drept competențe digitale (cf. DigCompEdu 2018).
Digitalizarea necesită noi domenii de acțiune pentru profesori și cursanți. În aceste domenii de acțiune există influențe uriașe. Kultusministerkonferenz (KMK) germană definește următoarele domenii de schimbare pentru școli:
• „Planuri educaționale și dezvoltare didactică, dezvoltări curriculare,

• educarea, formarea și perfecționarea educatorilor și a cadrelor didactice,

• infrastructură și echipamente,

• mass-media educațională, conținut,

• E-guvernare, programe de administrare a școlilor, educație și sisteme de gestionare a campusului,

• condiții-cadru juridice și funcționale “(KMK 2016, p. 4).
 
În funcție de tipul școlii, digitalizarea influențează aceste domenii în diferite măsuri (cf. KMK 2016). Având în vedere schimbările uriașe, trebuie dezvoltate noi strategii privind curricula și conținutul lecțiilor. De aceea, KMK descrie două obiective:

1) Toate statele federale din Germania includ competențele solicitate, care sunt necesare pentru o participare activă, autodeterminată, în planurile lor de învățământ și în planurile de educație, precum și în planurile-cadru. Pe lângă competențele profesionale, sunt dezvoltate și competențele digitale. În contextul digitizării, toate lecțiile sunt interesante. Din acest motiv, toate domeniile de învățare trebuie adaptate proceselor de digitizare. În acest sens, integrarea lumii digitale este esențială (cf.ibid)


2) Un design adaptat al lecțiilor duce la mai multă libertate pentru individualizarea cursantului. În plus, cursanții vor avea posibilitatea de a-și asuma responsabilitatea personală (cf. Sloane și colab. 2018). În plus, mediile de învățare digitală îi ajută pe elevi să devină parte a unei echipe și să se organizeze, să dezvolte soluții împreună, să ofere feedback. Una peste alta, elevii primesc mai multă responsabilitate pentru proiectarea propriului proces de învățare și transferul cunoștințelor lor în situații practice (cf. KMK 2016).

Pe baza acestora, construcția dezvoltarii competenței digitale capata un rol important în cadrul educației școlare. În acest moment, KMK definește șase domenii de competențe pentru „competențe în lumea digitală” (KMK 2016, p. 10):

1) Căutare, procesare și stocare

2) Comunicare și colaborare

3) Producție și prezentare

4) Protecție și siguranță

5) Rezolvarea problemelor

6) Analiză și reflecție (cf. KMK 2016, pp. 10).


== Digitizare și abilități în predarea profesională și clasa VET ==

DigComp 2.1 și DigCompEdu publică un studiu de cercetare și prezintă un cadru de competență digitală pentru educația profesională (cf. DigComp 2.1 2017; cf. DigCompEdu 2018). Următoarea explicatie va oferi o privire mai atentă în acest cadru:


„Cadrul DigCompEdu își propune să capteze […] competențe digitale specifice ale educatorului. Cadrul se adresează educatorilor de la toate nivelurile de educație, de la copilăria timpurie la educația superioară și cea a adulților, inclusiv formarea generală și profesională, educația pentru nevoi speciale și contextele de învățare non-formală. Acesta își propune să ofere un cadru general de referință pentru dezvoltatorii de modele de competență digitală, adică statele membre, guvernele regionale, agențiile naționale și regionale, organizațiile educaționale în sine și furnizorii de formare profesională publică sau privată ”(DigCompEdu 2018, p. 1).
 
=== Profilul de competență digitală al DigI-VET ===

Următorul profil de competență, modelul VET-DigCom, este rezultatul unei cercetări de birou despre competențele necesare în domeniul digitizării în întreprinderi și in educație.
Figura de mai jos ilustrează grafic rezultatele cercetării:

[[Datei:DigI- VET Digital Competences.png|rahmenlos|zentriert]]

Figura arată profilul competenței în domeniul digitalizării. Sub acoperișul competenței digitale, se află cunoștințele mass-media, acționarea mass-media și reflecția mass-media (cf. Schorb 2017). Aceste trei tipuri sunt elementele fundamentale ale constructiei competenței digitale. Aceste elemente formează cadrul competențelor digitale (cf. ibid.). Acestea includ în total unsprezece dimensiuni, care constau din subdimensiuni suplimentare. Mai mult, puteți vedea că unele dimensiuni sunt doar pentru profesori sau cursanți. Există, de asemenea, o intersecție. În detaliu, înseamnă că unele dimensiuni ale competențelor digitale se aplică pentru ambele grupuri țintă (Stelzer 2021, tipărit).

[[Datei:DigI-VET Competencies in the digital world (KMK 2016).png|rahmenlos|zentriert]]
Puteți citi întregul articol despre „Competențe digitale - profiluri de competențe în contextul profesional” Jana Stelzer, 2021 (tipărit) în cartea DigI-VET, Fostering Digitization and Industry 4.0: Education - Vocation - Industry - Future (2021, sub tipar) .
Puteți descărca cartea de pe site-ul web al proiectului DigI-VET, la rubrica „Descărcați”:
Link: ''' http://digivet.eduproject.eu/?page_id=44&lang=de'''

<br />
__TOC__ 
<br>


=== Materiale didactice DigI-VET, pentru invatare si predare===

'' 'Module de instruire pentru cursanți, precum și pentru profesori și formatori în învățământul profesional' ''
Unul dintre principalele obiective ale proiectului european DigI-VET este de a crea o structură curriculară pentru a integra digitizarea și industria 4.0 în cursurile VET. Prin urmare, programa de învățământ are o structură de module și oferă informații despre evoluțiile actuale. Curricula merge mână în mână cu materiale didactice și resurse pentru profesorii care doresc să-l integreze în structura cursului. Toate rezultatele fac parte din Rezultatul intelectual 4 și sunt disponibile ca descărcare pe site-ul web al proiectului DigI-VET:

===== Module de instruire pentru profesori și formatori în VET =====


Module de instruire pentru VET- profesor și formator 


<big>Modulul 1: Proiectul DigI-VET si curricula/programa de invatare DigI-VET
• Dezvoltat de University of Paderborn, Germany

Module 2: Digitizarea si Industria 4.0 Termeni si istorie
• Dezvoltat de Private Institute Emphasys Centre, Cyprus

Module 3: Exemple de bune practici de digitizare si Industrie 4.0
• Dezvoltat de VAR Vocational Education and Training Ltd, United Kingdom 

Module 4: Nevoia de digitizare pe piata muncii de astazi si o privire catre dezvoltarea viitoare
• Dezvoltat de Asociatia Oamenilor de Afaceri Arges Romania, Romania</big>
[[Datei:DigI- VET Training modules Teachers.png|rahmenlos|zentriert]]

Asa cum se poate vedea din listă, fiecare partener DigI-VET a dezvoltat unul dintre module, incluzand sarcini de învățare, discuție și reflecție pentru consolidarea conținutului de învățare. Pentru o mai bună recenzie și ilustrare a conținutului, sarcinile și videoclipurile online H5P sunt de asemenea, încorporate în module. În plus, pentru fiecare modul sunt dezvoltate materiale didactice pentru predarea față în față. Pe lângă definiții, explicații și sarcini, aceste materiale conțin și asistență pentru implementarea în clasă.


===== Module de instruire pentru cursant =====

Pe lângă modulele de formare, există 3 module pentru cursanți. Fiecare partener al consorțiului a creat propriul modul, deci există 12 module pentru cursanți (cate 4 module pentru modulul A/B/și C). Pentru fiecare modul de învățare a fost creat și un material pentru invatarea in clasă. Mai mult, sarcinile de învățare, discuție și sarcinile spre reflecție, completează modulele de instruire; și cu integrarea sarcinilor H5P și a videoclipurilor YouTube.

Module de instruire pentru cursanți

<big>Modul  A: Digitizare – Termeni si istorie

Modul B: Industria 4.0 Termeni si istorie

Module C: Starea actuală și dezvoltarea viitoare </big>


[[Datei:Digi-VET Training modules learners.png|rahmenlos|zentriert]]


Toate modulele de instruire pentru profesori și formatori, precum și pentru cursanți sunt disponibile pe site-ul web al proiectului DigI-VET la rubrica „Descărcare”. Toate modulele sunt disponibile în toate limbile partenerilor - greacă, română, germană și engleză. De asemenea, veți primi informații suplimentare, note de cerere și asistență pentru implementare în cartea DigI-VET (disponibilă și ca descărcare pe site-ul web).
'''Link: http://digivet.eduproject.eu/?page_id=44&lang=de''' 
== Platforma de învățare DigI-VET ==

In curand vor urma mai multe informații. Mulțumim pentru intelegere.

Aici linkul către platforma de învățare DigI-VET: 


== Observatorul online DigI-VET == 

Ca parte a celor 15 obiective principale ale proiectului, consorțiul DigI-VET dezvoltă un observator online / o platformă online în care cititorii interesați pot găsi informații și exemple practice de implementare a digitalizării în companii precum si referitoare la industria 4.0.
Platforma oferă posibilitatea unei priviri in vitrina reala a unor firme și oferă imagini și videoclipuri cu exemple de bune practici. În plus, este listată împreună cu datele de contact si o descriere a companiei și modul in care aceasta utilizeaza digitizarea, 
Acest link duce direct la platforma online a Observatorului online DigIVET:


'''Link: http://digivet-platform.eduproject.eu/'''



'''== Bibliografie:==''' 

Beutner, M. (2019): MeDiAPLUR. Building media literacy in the context of digitisation as a starting point and basis of pluralism in modern democracies Fostering Media competences of Bloggers in Ukraine. New Opportunities and Challenges for Ukraine and Germany. Insights in the MeDiAPLUR Project. Köln 2019.

Beutner, M. / Pechuel, R. (2021, in Druck): Fostering Digitisation and Industry 4.0: Education – Vocation - Industry – Future. New Opportunities and Challenges for European VET. Insights in the DigI-VET Project. 

DigComp 2.0 (2016): The Digital Competence Framework for Citizens. European Commission. Im Internet unter: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC101254/ jrc101254_digcomp%202.0%20the%20digital%20competence%20framework%20for%20citizens.%20update%20phase%201.pdf. Zugriff: 15.04.2020.
DigComp 2.1 (2017): The Digital Competence Framework for Citizens with eight proficiency levels and examples of use. European Commission. Im Internet unter: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC106281/web-digcomp2.1pdf_ (online).pdf. Zugriff: 15.04.2020.

DigCompEdu (2018): Europäischer Rahmen für die Digitale Kompetenz von Lehrenden. Digitale Kompetenz Lehrender. Europäische Kommission. Im Internet unter: https://ec.europa.eu/jrc/sites/jrcsh/files/digcompedu_leaflet_de-2018-09-21pdf.pdf. Zugriff: 15.04.2020.

DigI- VET (2020): Im Internet unter:  http://digivet.eduproject.eu/?page_id=80. Zugriff: 02.12.2020.

Dimitrie Canterim Christian University (2016): Challenges of the fourth Industrial Revolution. Im Internet unter: http://orizonturi.ucdc.ro/arhiva/khe-vol8-nr1-2016/09.%20Petre%20Prisecaru.pdf. Zugriff: 17.08.2020. 

European Commission (2018): EUROPEAN COMMISSION DIGITAL STRATEGY. A digitally transformed, user-focused and data-driven Commission. Communication to the Commission. C(2018) 7118 final. Brussels, 21.11.2018. Im Internet unter: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/strategy/decision-making_process/documents/ec_digitalstrategy_en.pdf. Zugriff: 01.07.2020.

European Parliament (2015): Industry 4.0 Digitalisation for productivity and growth. Im Internet unter: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2015/568337/EPRS_BRI(2015)568337_EN.pdf. Zugriff: 17.08.2020. 

Evrural, B. (2018): Overview of cyber security in the industry 4.0 Era. Im Internet unter: https://www.researchgate.net/publication/319861803_Overview_of_Cyber_Security_in_the_Industry_40_Era/link/5c2e0222458515a4c70a42a6/download. Zugriff: 17.08.2020.

Friedhelm LOH Group (2014): Whitepaper: IT and IT infrastructure in the context of Industry 4.0’. Im Internet unter: https://www.rittaltic.es/KNOW-HOW-FILES/Whitepapers/Whitepaper_IT_and_IT_Infrastructure_in_the_context_of_Industry_4.0_en.pdf. Zugriff:17.08.2020. 
KMK (2016): Bildung in der digitalen Welt. Strategie der Kultusministerkonferenz. Im Internet unter: https://www.kmk.org/fileadmin/Dateien/pdf/PresseUndAktuelles/2017/Strategie_ neu_2017_datum_1.pdf. Zugriff: 15.04.2020.

Negreiro, M. / Madiega, T. (2019): Digitial Transformation. Briefing. EU policies – Delivering for Citizens. Im Internet unter: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2019/633171/EPRS_BRI(2019)633171_EN.pdf. Zugriff: 01.07.2020.

Schorb, B. (2017): Medienkompetenz. In Schorb, B. / Hartung-Griemberg, A. / Dallmann, C. (Hrsg.). Grundbegriffe Medienpädagogik (6th edition), München 2005, S. 254-261. 

Sloane, P. F.E./ Emmler, T./ Gössling, B./ Hagemeier, D./ Hegemann, A./ Janssen, E. (2018): Qualifizierung des beruflichen Ausbildungs- und Prüfungspersonals als Gelingensbedingung für die Berufsbildung 4.0. Zentrale Ergebnisse. September 2018. Im Internet unter: https://www.ovm-kassel.info/wp-content/uploads/2018/09/Qualifi.-Ausbildungspers.-4.0-Uni-Paderborn_Sloane_Zentrale-Ergebnisse.pdf. Zugriff: 09.04.2020.

Stelzer, J. (2021, in Druck): Digitale Kompetenzen- Kompetenzprofile im berufsbildenden Kontext. In Beutner, M. / Pechuel, R. (2021, in Druck): Fostering Digitisation and Industry 4.0: Education – Vocation - Industry – Future. New Opportunities and Challenges for European VET. Insights in the DigI-VET Project. 

Teachutzpah (2019): Industrial Revolution 4.0- Advantages, Challenges and the Future. Im Internet unter: https://techutzpah.com/industrial-revolution-4-0-advantages-challenges-and-the-future/. Zugriff: 17.08.2020. 
Techopedia (2020): Digitization. Im Internet unter: https://www.techopedia. com/definition/6846/digitization. Zugriff: 21.04.2020.